Blueberry Cheesecake

Un desert care a cucerit lumea relativ recent, deși are o istorie de câteva secole: cheesecake-ul.

Este o prăjitura cu brânză pe care o intalnim în bucătăriile multor popoare, insa aceasta se regaseste intr-o forma asemanatoare chiar și în Grecia Antică, înainte ca romanii să o cucerească.

Cea mai recentă atestare a unui cheesecake este făcută de medicul grec Aegimus (secolul al 5-lea î.Hr.), care a scris o carte despre arta de a face brânzeturi. Mai sunt inca două rețete, a două prăjituri de tip cheesecake, pregătite pentru ritualuri religioase, cu denumiri date de romani: placenta și libum. Dintre acestea, placenta este cea apropiată de cheesecake-ul pe care îl știm noi astăzi. Anticii ofereau aceste dulciuri zeilor, în cadrul ritualurilor, dar și atleților, fiind servite la primele Jocuri Olimpice, în anul 776 î.e.n., potrivit istoricilor.

O versiune mai modernă a reţetei a fost descoperită într-o carte de bucate englezească de la 1390, fapt care i-a determinat pe britanici să îşi asume „paternitatea” desertului.

Cheesecake-ul de astăzi, pe care îl găsim în majoritatea restaurantelor, are la origine o reţetă dezvoltată în New York, în 1872. Totuşi, cheesecake-ul a fost răspândit în Europa de italieni, iar în America a ajuns abia odată cu imigranţii.

In Statele Unite si Canada se foloseste crema de brânză; în Italia se folosesc brânzeturile de tipul: ricotta si mascarpone; in Germania, Olanda si Polonia utilizează quark.

Stilul asiatic de cheesecake include matcha (ceai verde praf japonez), lychee si mango. Torturile in stil asiatic sunt mai putin dulci si au o textura mai usoara. 

In Australia, prajitura cheesecake este varianta fara coacere, iar aromele obisnuite includ fructul pasiunii, ciocolată, zmeură, lamaie, caramel si vanilie.

Reteta:

Prima varianta este un desert fara coacere, fiind foarte gustos si racoritor, este ideal pentru o masa festiva de Revelion sau aniversare

Blat I:    200 g biscuiti, 80 g unt

            

Crema:   400 g crema de branza dulce,

             300 ml iaurt, 300 ml smantana pentru frisca

             secret: Smantana pentru frisca Dorna

             200 g zahar, ½ lingurita sare, 1 lingurita esenta de vanilie,

             1 pachet de zahar vanilat, 15 g gelatina pentru prajituri

Décor:    200 g fructe de padure. Se pot folosi si alte fructe ca de ex: capsuni, piersici, zmeura, etc.

Blat I:    

     Macinam biscuitii si amestecam cu untul topit. Turnam in tava si tava la frigider.

Crema:  

      Se topeste gelatina in cateva linguri de apa rece, se lasa 10’. O topim la bain-marie (pe baie de abur). Gelatina nu trebuie sa fiarba, pentru ca isi pierde proprietatile de inchegare. Se topeste pana devine lichida, amestecand tot timpul.      

     Amestecam cu blenderul crema branza, zahar si ½ iaurt pana se obtine o compozitie omogena. Se adauga sarea si mai amestecati inca un minut.

      ½ iaurt +gelatina. Se lasa la racit, dupa care se amesteca cu branza.

    Frisca lichida se amesteca cu zaharul vanilat si se bate pana devine pufoasa. Se incorporeaza in crema de branza.

     Crema se poate imparti in douaparti: in una se pun fructele. Se tine la frigider.

     Tava tapetata cu biscuiti se scoate de la frigider si se toarna compozitia de branza si se pune la frigider o jumatate de ora. Dupa care se adauga si crema cu fructe si se da la frigider 2 ore.

 

 

Se poate folosi si un blat copt.

II Blat: 400g faina, 200 g unt, 1 ou, 50 g zahar, putin lapte

    Se amesteca ingredientele pana se obtine un aluat nisipos, se intinde cu sucitorul si se pune la frigider 30 min.

   Se incinge cuptorul la 180 grade. Se acopera cu hartia de copt si se tine la cuptor 15 min, dupa care se indeparteaza hartia si se rumeneste inca 5-10 min.

 

Pofta Buna!!!!